To be seen in Targu Secuiesc
De văzut în apropiera orașului Târgu Secuiesc
Szekler town (in Hungarian Kézdivásárhely, in German Szekler Neumarkt) is a municipality in Covasna County, Transylvania, Romania, consisting of the component locality Târgu Secuiesc (residence) and the village Lunga. With a population of 18,082 inhabitants (2011), it is the second largest urban centre in the county, after the residence of Sfântu Gheorghe.
Szekler town is a city full of history and culture and is a great place to visit and explore. The city has a varied cultural influence and a rich and delicious cuisine. There are also many parks and green spaces where locals and tourists can enjoy the natural beauty of the city and engage in various outdoor activities. Thanks to all these features, Targu Secuiesc is a unique and lively city worth exploring!
Târgu Secuiesc was first mentioned in 1407, and in 1427, King Sigismund declared it a market town under the name Torjavására. In the Middle Ages, it had a significant craft industry. One of its unique features is that the gates of the houses surrounding the central square, the former market square, are actually the ends of streets called inner courtyards. While older sources mention 73 such inner courtyards, today there are 72. Târgu Secuiesc is known as the city of guilds, shoemakers, and inner courtyards. Orbán Balázs called it the "Paris of Háromszék."
The city center
The architectural style of the central square in Târgu Secuiesc
At the end of the 19th century and the beginning of the 20th century, master builders, masons, locksmiths, blacksmiths, and carpenters worked to rebuild Târgu Secuiesc after the fire of 1834. Most of the buildings standing today in Gábor Áron Square were built in the second half of the 19th century and the early 20th century. Few of the craftsmen who created the wrought iron decorations of these buildings are known, although many such works have been preserved in the town. Archival documents suggest that these works were carried out by the locksmiths Szabó Mózes and István (father and son). The wrought iron gate located on the southern side of the Vigadó was made by Szabó Mózes. At the end of the 19th century, the square was dominated by buildings with hipped roofs, semi-fortified walls, and wooden houses with porches, incorporating folk Baroque elements, which gradually disappeared over time.
Curțile interioare
Târgu Secuiesc s-a format în jurul unei piețe de târg alungite, de formă trapezoidală. Primii coloniști au primit loturi de teren în jurul acestei piețe, toate de dimensiuni egale și relativ înguste. În timpul târgurilor, aceștia își puteau expune marfa direct în fața casei sau atelierului. Până în prezent, s-au păstrat aceste loturi dispuse în jurul pieței centrale, numite curți interioare, care definesc personalitatea orașului. Cele mai multe dintre ele pornesc din piață, dar ulterior s-a format și un inel exterior, cu o dispunere mai neregulată. Aceste curți sunt alei înguste, de 2-4 metri lățime, cu lungimi variabile între 25 și 180 de metri. Modul de viață al meșteșugarilor și legea moștenirii secuiești explică existența acestor curți. Proprietățile părintești erau distribuite într-un mod egal între copii, astfel că familiile au extins casele pe lungimea loturilor înguste. Acest lucru explică originea curților numite după familiile care le-au locuit, precum Jancsók, Csiszárok, Baloghok, Kovácsok, Ráczok, Szőcsök. După 1851, când legea moștenirii secuiești a fost abrogată, și alte persoane au putut intra în comunitatea curților interioare, astfel că denumirile au fost înlocuite treptat cu numerotări.
Statuia lui Gábor Áron
Inventatorul secui Gábor Áron a fost tunar și turnător de tunuri în timpul Revoluției din 1848-1849, pierzându-și viața pe câmpul de luptă de la Kökös. Tunurile de bronz realizate de el au avut un rol important în Revoluție. Sub conducerea sa, la Târgu Secuiesc a funcționat un atelier semnificativ de producție de armament.
Vigadó – Casa de Cultură
Pe partea vestică a pieței centrale se află fostul Hotel Vigadó, construit între 1903 și 1904, care astăzi este o casă de cultură. Fațada clădirii este dominată de un rizalit central cu un fronton triunghiular, decorat cu stema orașului din 1902. Sala de teatru are 400 de locuri, iar sala de conferințe poate primi 150 de persoane.
Primăria
Pe partea nordică a pieței centrale se află actuala clădire a primăriei, o construcție în stil secesionist cu două etaje, ridicată în 1907, inițial ca sediu al unei case de economii. Fațada primăriei prezintă inscripția „Kisegítő Takarékpénztár Részvénytársaság” și emblema cu capul lui Mercur, simbol al comerțului. Este una dintre cele mai mari și importante clădiri ale pieței centrale.
Incze László – Muzeul Breslelor
Clădirea cea mai veche a pieței centrale a fost odinioară primăria orașului, iar astăzi găzduiește Muzeul Breslelor, unde sunt expuse colecții impresionante dedicate meșteșugurilor tradiționale. Expoziția permanentă include unelte și echipamente folosite de olari, cizmari, pielari, lăcătuși, cofetari, croitori și alți meșteșugari locali. În muzeu se află și o replică a celebrului tun turnat de Gábor Áron în 1971, după ce originalul a fost transportat la București. O altă colecție specială a muzeului este cea de păpuși îmbrăcate în costume tradiționale din toate regiunile Transilvaniei și Ținutului Ceangăilor.
